Serialitate chopiniană

 

 

 

Deak, Magdalena

2013

ISBN 978-606-10-1189-6

tiraj: 50

232 pagini

suport: hârtie A5 .+CD

carte ştiinţifică

Referenți:

Prof.univ. Dr. Pavel Pușcaș

Prof.univ. Dr. Nicolae Brânduș

Prof.univ. Dr. Veronica Negreanu

Prof.univ. Dr. Letiția Chirodea

Coperta:

 

Prezentare:

Imaginea muzicală este o imagine invizibilă, abstrasă și înzestrată cu dinamism, sugestiv și motric, extrem de puternic. Atât invizibilitatea, cât și forma abstrasă a sensurilor muzicale, contribuie la apariția senzației că, în timpul audiției, îți scapă permanent ceva.

Cele 12 studii Op. 10, ca de altfel și cele 12 studii Op. 25, sunt în centrul unor coordonate spaţio-temporale care comunică universul de valori spirituale, cognitive şi sufleteşti ale compozitorului, oferă fondul unor experienţe abrupte, deloc ocazionale, în tehnica pianistică, oferă acel mod spectral de a străbate vastele zone ale claviaturii cu volumul şi puterea lor rezonatorie, de supra-timbrare, dar şi cu fineţea şi transparenţa unor sub-timbări, în care imaginile sonore se grefează la limita dintre trezie şi reverie.

Expresivitatea în studiile lui Chopin fiind expresia figurată a gândirii reflexive, anticipative, mai mult decât un mijloc de expresie, ea poate fi considerată codul secret, esenţializat al cunoaşterii şi recunoaşterii sale. Expresivitatea funcţionează prin legi ale substituţiei, progresiei şi perceperii asociative, prin reducţia de senzaţii ce sensibilizează capacitatea de imaginare şi abstractizare, prin subiectivitatea ei, relevă atitudinea, personalitatea, consistenţa psihologică şi elevaţia poetică ce oferă spaţialitatea multiplei indeterminări a transcenderii sale.

Fiecare studiu este o provocare. Apare cu cerinţa imperioasă de a găsi un cod de acces la mesajul chopinian, pentru a-i putea proiecta imaginea sonoră, pentru a-i decripta sensul aluziv și pentru a media:

a)      cvasi–imaginea studiului și a discursului analitic plus sintaxa textului, prin deconstrucție;

b) imaginea dată prin reconstrucție, sinteză și interpretare;

c) imaginea digitală, prin reintegrarea acesteia într-un nou cod comunicațional al tehnologiei de ultimă generație care va realiza conversia în vizualizare interactivă, într-o imagine 4D în hologramă a structurii imaginii expresive a expresivității studiilor chopiniene. Deci mă refer la un limbaj multimedia integrator al unui sistem comunicațional, care implică interacțiune, sinergie, mișcare, adică muzică– știintă–tehnologie-informatică, vizualizarea răspunzând la muzică în timp real (Multimedia Systems & Applications) – proiect care va fi realizat prin Programul norvegian de finanțare europeană 2015-2016 (Norvegia, Islanda si Liechtenstein). Responsabili pentru implementarea acestui program sunt Ministerul Educatiei Naționale (MEN), în calitate de Operator de program (PO) si Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învătământului Superior a Cercetării, Dezvoltării si Inovării (UEFISCDI), în calitate de Agenție de implementare (IA). Obiectivul programului: stimularea cercetării bazate pe cunoaștere în România

Atingerea obiectivului acestui program se realizează prin finanțarea proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare de tip Joint Research Projects - tip JRP.

Cuprins:

Prefaţă (7)

1. Prolog - despre studiile chopiniene (25)

2. Caracteristici ale limbajului: rolul determinant al aluziei (37)

3. Imaginea organizării tonale (41)

4. Serialitate chopiniană. Studiile Op. 10. Analiza discursului muzical al Studiilor op. 10 de Frédéric Chopin: tematică; tehnicitate, expresivitate şi analiza de formă muzicală (45)

5. Serialitate chopiniană. Studiile Op. 25. Analiza discursului muzical, aspecte pianistic idiomatice în Studiile op. 25 de Frédéric Chopin şi analiza de formă muzicală (113)

6. Epilog (197)

7. Anexe (201)

7.1. Anexa 1: Discografie selective (201)

7.2. Anexa 2: Evoluţia genului de studiu pianistic în cronologia evenimenţială. Prezentarea unei evidenţe a compozitorilor care au scris în genul de studiu pianistic, în amploarea unei dezvoltări tematice (204)

7.3. Anexa 3: Tabelul cu datele cronologice al lucrărilor scrise în genurile: preludiu, studiu, baladă, sonată, scherzo şi concert (211)

7.4. Anexa 4: Colaje video, cu interpretările pianistice selectate şi prezentate pe DVD, care reprezintă structura portantă a argumentărilor mele, aferente capitolelor cărţii (212)

7.5. Anexa 5: Cvadrantul orientării în studiile Op. 10 şi Op. 25 prezentat pe DVD (212)

8. 8. Partituri şi webografie (213)

9. 9. Bibliografie selective (219)